Tensiunile geopolitice dintre Rusia și Ucraina, și posibilitatea ca ele să se transforme într-un conflict armat, au un impact cât se poate de concret asupra economiei și societății, atât la nivel global cât și național. Ce ar putea însemna ele pentru România? 

La începutul acestui an, prețul petrolului era aproape dublu față de anul precedent. Cauzele acestei evoluții ascendente sunt complexe: printre ele, cele mai semnificative sunt politicile restrictive care au fost aplicate în contextul pandemiei, creșterea apetitului de consum pe panta de revenire a economiilor în anul precedent, și tensiunile geopolitice. O concretizare a tensiunii dintre Rusia și Ucraina într-un conflict armat ar putea genera o creștere și mai mare a prețului barilului de petrol — o simulare realizată de colegii noștri din RSM US estimează că, în acest caz, prețul ar putea ajunge la 110$ per baril (deci, +20%). Creșterea prețului la petrol este un factor generator de inflație, iar inflația este unul dintre cele mai mari pericole pentru o economie.

Ce impact socio-economic ar putea avea conflictul în România?

Dacă economia Statelor Unite este suficient de dezvoltată pentru a reuși să reducă impactul negativ al creșterii prețului la petrol asupra Produsului Intern Brut (de la 0,3% la 0,15% pentru fiecare increment de 10$), nu putem spune același lucru și despre economia românească.

Impactul negativ al creșterii prețului la petrol ar putea fi resimțit atât la nivelul populației, cât și în mediul de business, pentru că această creștere este un factor generator de inflație — iar inflația este unul dintre cele mai mari pericole pentru o economie.

Pentru cetățeni, acest impact s-ar traduce într-o scădere a puterii de cumpărare, generată de creșterile masive de prețuri la energie, transport, produse alimentare ș.a.m.d., corelate cu ritmul relativ mai scăzut de creștere a salariilor. Recenta liberalizare, necontrolată și haotică, a pieței de energie, care a generat costuri exponențial mai mari (în cazul Enel, tariful pentru kwh a crescut în ianuarie 2022 față de decembrie 2021 cu aproximativ 70%) a contribuit la o majorare în lanț a prețurilor. O nouă creștere ar putea fi tragică pentru populație, mai ales pentru comunitățile vulnerabile, care trăiesc deja la limita sărăciei. Costul cu energia se regăsește în structura de preț a tuturor bunurilor și serviciilor produse și comercializate în economia națională, iar o creștere a lui determină imediat majorări de preț, care pot scăpa foarte ușor de sub control.

Impactul ar putea fi semnificativ și pentru companii: scăderi ale cifrei de afaceri, pierderea controlului asupra costurilor de producție, diminuarea profitabilității și a capacității investiționale, concomitent cu creșterea gradului de îndatorare, cu impact direct asupra unor posibile intrări în proceduri de faliment și concedieri colective. 

Prețul mai mare al barilului va adăuga costuri în prețul de retail al produselor și serviciilor furnizate de companii; aceste costuri ar putea fi atât de mari încât piața să nu mai permită recuperarea lor imediată.

La nivel macro, ne putem aștepta la scăderi ale ritmului de creștere economică, urmate de un lanț de efecte negative, nu doar economice, ci și sociale: închideri de societăți comerciale, disponibilizări de personal, creșteri ale șomajului. Iar asta ar putea să provoace un nou exod al populației adulte. Să nu uităm că migrația masivă a forței de muncă românești spre Europa Centrală și de Vest a pornit tocmai într-un astfel de context, în care șomajul era foarte ridicat iar ritmurile de creștere economică înregistrate de România aveau valori pozitive nesemnificative sau chiar înregistrau valori negative.

Este evident că în prezent ne aflăm în fața unor provocări majore, dar ele nu sunt imposibil de soluționat. Chiar dacă la nivel global România dispune de relativ puține pârghii de influențare, la nivel național se poate baza pe specialiști ce ar putea identifica soluții care să fie puse în practică de guvernanți prin adoptarea și implementarea de politici comerciale și fiscale anti-inflaționiste, în strânsă colaborare cu Banca Națională, care ar trebui să adopte politici monetare potrivite și corelate cu abordările guvernamentale.