RSM Romania
Languages

Languages

Cât mai concret, despre OUG nr. 79/2017

RSM Romania

Articol opinie

Oana Constantin

 

Cât mai concret, despre OUG nr. 79/2017

În ultima săptămână, aproape toate discuțiile pe care le-am purtat cu clienții RSM s-au rezumat la schimbările aduse Codului Fiscal, schimbări ce afectează taxele și impozitele salariale datorate în România.

S-a discutat foarte mult despre prevederile prevăzute în propunerile de proiect – atât la nivel de companii, asociații profesionale, precum și în presă. Proiectul aprobat de guvern prin ordonanță de urgență este, însă, diferit de cel publicat de către ANAF pe platforma proprie pe la sfârșitul lunii octombrie. De exemplu, în forma anterioară, se vehiculase o excepție conform căreia persoanele care obțin venituri din salarii, dar și din activități independente (inclusiv venituri din cedare drepturi de autor), vor datora contribuții sociale doar ca angajați; în proiectul aprobat de Guvern, această excepție nu a mai fost inclusă. Există, deci, un risc crescut de confuzie în legătură cu măsurile adoptate, motiv pentru care recurgerea la legislație așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României este un imperativ.

Pentru că am observat, printre clienții noștri, nevoia urgentă de clarificări bazate pe calcule matematice care să îi ajute să ia decizii corecte privind bugetele și previziunile pentru anul următor, am decis să revenim cu câteva informații și cifre concrete.

Măsuri concrete privind veniturile salariale

Așadar, legat de veniturile salariale, noul cod fiscal reduce numărul de contribuții sociale datorate pentru acestea. Distribuția contribuțiilor se va face, începând cu 1 ianuarie 2018, diferit; pe de-o parte, angajații vor suporta din salariul brut contribuția la asigurările sociale, în cotă de 25%, și contribuția la asigurările de sănătate, în cotă de 10%. Pe de-altă parte, angajatorul va datora o contribuție asigurătorie, în cotă de 2,25% aplicata la salariul brut. Această nouă abordare a contribuțiilor sociale reprezintă o schimbare radicală și profund „originală”, pe care Guvernul a decis să o experimenteze în România, cu riscuri și costuri materiale și sociale ce vor fi suportate atât de mediul de afaceri cât și de salariați.

Concomitent cu preluarea contribuțiilor sociale în salariul brut plătit angajaților, se reduce cota de impozit pe venit – de la 16% la 10%. În ciuda acestei reduceri, salariile nete pot însă descrește considerabil – în special pentru categoriile care erau, anterior, scutite de la plata acestui impozit -, întrucât majorarea salariului brut nu poate fi impusă de către Guvern în sectorul privat. Angajatorilor le stă în putere să ia această decizie în urma negocierilor cu proprii salariați.

Pentru clarificare, am imaginat două situații și am analizat, în fiecare dintre acestea, evoluția salariului brut, evoluția salariului net și evoluția costului total al angajatorului.

 

rsm_articol_oc_grafic_salarii_a.png
 

Menținerea salariului brut la același nivel în 2018 ar duce la o scădere a salariului net cu 16,6%, dar și la o scădere implicită a costului total al angajatorului de 16,6%.

Creșterea salariului brut, pentru a menține nivelul salariului net la același nivel și în 2018, ar trebui să fie făcută de către angajator în pondere de 19,9%; în această situație, transferul contribuțiilor către angajat, împreună cu reducere cotei de impozitare ar contrabalansa creșterea, menținând un cost total constant pentru angajator - în condițiile în care acesta va putea reține integral, în urma negocierilor cu salariații, sumele provenite din reducerea cotei de impozit pe venit.

 

rsm_articol_oc_grafic_salarii_b.png

 

Menținerea salariului brut la același nivel în 2018 ar duce la o scădere a salariului net cu aproape un sfert din totalul actual (22,16%). Costurile angajatorului ar scădea, astfel, cu 16,6%.

Pentru a menține nivelul salariului net la același nivel și în 2018, salariul brut ar trebui să crească cu 28,5%. Creșterea salariului brut ar determina astfel un cost total al angajatorului cu aproximativ 7% mai mare decât cel avut înainte de modificarea Codului fiscal.

Cine este cel mai afectat

Acolo unde companiile vor decide să nu majoreze salariile brute, cei afectați vor fi angajații – și cu precădere cei ale căror venituri erau anterior scutite de plata impozitului pe venit; în această categorie intră sectorul IT, dar și angajații care suferă de un handicap (deci, o categorie vulnerabilă). Acolo unde companiile vor decide să majoreze, ele vor fi partea afectată, din cauza majorării cheltuielilor cu munca.

La prima vedere, semnalele din piață înclină balanța către majorarea salariilor brute, pentru a compensa diferențele generate. Tensiunea existentă pe piața muncii – conform celui mai recent studiu Manpower, aproximativ 72% dintre angajatori au declarat că întâmpină probleme în ocuparea posturilor vacante – vor înclina probabil balanța de putere către angajat.

O primă posibilă implicație pentru companii ar fi creșterea cheltuielilor cu munca, inclusiv prin incorporarea costurilor implementării noilor modificări de legislație fiscală.

Software-urile de calcul salarial folosite intern vor trebui resetate conform noilor prevederi. Conform Adecco, peste o treime dintre companii vor avea nevoie de un acord din partea companiei-mamă pentru a majora salariile brute. Apoi, întregul proces de calcul, ofertare, negociere, redactare și semnare a noilor înțelegeri, și de raportare a acestora către Inspectoratul Teritorial de Muncă (prin Revisal) necesită timp – timp pe care o companie cu peste 400 de angajați, care își desfășoară activitatea în locații multiple, s-ar putea să descopere că nu îl are la dispoziție fizic, în cele 38 de zile rămase până la 1 ianuarie 2018 (dintre care doar 22 sunt lucrătoare).

Toate acestea înseamnă costuri suplimentare pentru angajatori, costuri care se vor regăsi în structura prețurilor produselor și serviciilor comercializate de către aceștia, cu posibile implicații la nivel macro-economic - în sensul riscului de creștere a inflației peste limitele asumate de Banca Națională a României.

Cea mai mare problemă rămâne... viitorul

Dincolo de implementarea anevoioasă a acestor prevederi, ceea ce îi sperie cel mai tare pe angajatorii din România sunt intervențiile frecvente și imprevizibile asupra Codului Fiscal și a prevederilor ce reglementează cotele salariale. La 1 ianuarie 2018 ar putea crește din nou, salariul minim brut pe economie. Dar, deși ne despart doar 38 de zile de începutul noului an, această modificare încă nu a fost confirmată legislativ. Așadar, ce ne rezervă viitorul rămâne greu de previzionat.

Oana Constantin - Tax Partener RSM Romania